În ultima perioadă, calitatea aerului din București și împrejurimi este tot mai scăzută, după cum precizează mai multe ONG-uri care activează în acest domeniu și care au indicat prin măsurătorile făcute valori de zeci de ori mai mari ale poluării decât maximele admise de Organizația Mondială a Sănătății. Una dintre principalele cauze ar putea fi reprezentată de arderea ilegală de deșeuri din zonele limitrofe Bucureștiului, ipoteză respinsă însă categoric de conducerea Gărzii Naționale de Mediu.
Mărioara Gătej, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu și membru PNL, susține că în perioada recentă nu au fost descoperite astfel de arderi, deși pe pagina de Facebook a instituției apar aproape zilnic imagini cu arderi ilegale din această zonă. Reprezentanții partidului USR PLUS au adus recent lămuriri legat de acest subiect cu prilejul instalării în funcție a doamnei Mărioara Gătej în locul lui Octavian Berceanu, membru USR PLUS: “Rezultatele obținute de Octavian Berceanu, în cele 6 luni ca șef al Gărzii Naționale de Mediu, au dispărut în fumul gros care a reînceput să intoxice plămânii bucureștenilor.
La o lună de la demiterea lui Octavian Berceanu de către Florin Cîțu, arderile ilegale de deșeuri de la marginea Bucureștiului au reînceput în forță, iar senzorii de măsurare a calității aerului s-au înroșit din nou, arătând valori de peste 5 ori mai mari față de limita legală. Doar în luna octombrie, nivelul de poluare din București a crescut cu 97% față de perioada iulie-septembrie a anului acesta. A fost cea mai de succes perioadă a instituției din ultimii 20 de ani. Ca rezultat, o perioadă am respirat aer normal. Performanța lui Octavian Berceanu a fost, însă, sancționată cu demiterea, iar în locul lui a fost reinstalată Marioara Gătej, cea care a condus instituția în 2020, când toți indicatorii de poluare erau roșii și când România a fost condamnată de Curtea de Justiție pentru eșecul sistematic de a reduce poluarea din București”. Octavian Berceanu aduce completări acestor declarații precizând că “intervențiile noastre se întâmplă accidental și ocazional”, că “lipsa datelor oficiale face ca Garda Națională de Mediu să piardă toate procesele în instanță”, dar și că “pe harta Europei sunt 2 zone gri, fără date – Turcia și România”.
Subiectul poluării este cu atât mai important cu cât o statistică oficială a cauzelor mortalității din cauze asociate poluării la nivel național arată că aproape 28.000 de români mor anual din această cauză, rspectiv 80 români/ zi sau 3 români/ oră.
